Vincat Scientia Morbos

(Lasă cunoașterea să cucerească moartea.)

 Poveștiința și cancerul

Este incredibil cât de mulți oameni se tem de cancer (și pe bună dreptate), dar cât de puțini se deranjează să afle și în ce constă. Adică ai crede că primul lucru pe care vrei să îl faci e să afli mai multe chestii despre bolile de care ți-e frică, deoarece cunoștințele dobândite îți pot fi de folos în prevenirea sau tratarea lor. Așa că dacă tot este un site de popularizare a științei și de educare, mă cam simt dator să clarific, cum pot eu, cum stă treaba cu cancerul. Postarea asta va vorbi despre acest mult temut grup de boli (în caz că nu a dat-o de gol titlul) și bine face. Este, practic, un calup de informații de pe mai multe pagini puse într-o postare și centralizate. E un soi de trecere în revistă.

De unde am obținut informațiile pentru această postare? (că doar nu am scris de capul meu) Ca surse am folosit site-urile National Cancer Institute, Cancer Research UK, World Health Organization, American Cancer Society, Cancer Research Institute și mereu utila Wikipedia (care are surse în fiecare articol). Asta pentru că informațiile despre cancer se găsesc atât de ușor.

Nu sunt ascunse de nimeni, ci sunt chiar la un click distanță (asta dacă știi unde să dai click). Informații calde, proaspăt scoase din cuptor și sănătoase. Am urmat atât de îndeaproape sursele menționate mai sus încât aproape că am dat copy-paste. Asta înseamnă că nu am scris de capul meu și din ce îmi mai aduceam aminte, nici nu am luat informațiile de pe vreun alt site dubios și obscur.

Apropo de site-uri obscure, o să observi că în mod dubios lipsesc ca surse site-uri precum The Mind Unleashed, Spirit Science sau Natural News sau scrieri d-ale Piersicuței, Oliviei Steer sau Crina Vereș. Sunt două explicații pentru lipsa suspectă a acestora din lista mea de surse: ori sunt plătit de Big Pharma ca să îți torn minciuni, ori am alergie gravă (cu eczeme și ochi umflați, toate nebuniile) la bullshituri pseudoștiințifice lipsite de dovezi empirice, concrete și cuantificabile. Ghici care e.

 Ce e cancerul?

Chit că o să vorbesc de el la numărul singular pentru tot restul postării, este foarte important să știi că boala numită cancer este de fapt și de drept un grup de boli ce pot afecta oricare parte a organismului. Astfel, avem diverse tipuri de cancer: de sâni, de plămâni, de ficat, rectal etc. Cancerul nu este o singură boală.

După cum am vorbit în postarea Microbiota Park, tu ești o galaxie întreagă de microorganisme (unele ale tale, altele stabilindu-se din exterior) care te fac pe tine să fii tu. Bacterii și celule, toate mă fac pe mine să fiu eu. Spre deosebire de bacterii, virusuri și microanimale, care fac doar ce le taie capul și sunt tolerate de corpul uman, celulele (și aici mă refer la celulele native corpului uman) participă activ la buna funcționare a orașului Alex Doppelgänger și deși par că stau degeaba, dacă te uiți la ele prin microscop, o să observi că în interiorul lor se întâmplă mereu ceva. Unul din cele mai importante lucruri pe care le poate face o celulă este să se dividă, adică să se reproducă, folosindu-se de niște instrucțiuni clare și bine stabilite din interiorul ADN-ului din nucleu. Celula citește instrucțiunile din ADN și face fix cum îi spun ele și se divide. Fără această funcție crucială, efectiv nu exiști, nu trăiești.

Dar nici când e prea multă reproducere nu e bine. Problema e că la un moment dat apar niște mutații în codul genetic, mutații care strică acele instrucțiuni. În general nu e panică, de-a lungul vieții tale apar o grămadă de mutații în ADN-ul celulelor tale, dar acestea sunt neimportante. Nimic de care să îți faci griji. În general, în momentele alea se pot întâmpla trei lucruri:

• celula își dă seama de greșeală și repară de una singură instrucțiunile;
• dacă celula e deteriorată prea mult, se va autodistruge;
• sau sistemul imunitar își dă seama că celula s-a schimbat și o va distruge.

Problema e că uneori acele mutații apar într-un set de instrucțiuni ceva mai importante, adică fix în instrucțiunile care îi spun cum să facă lucrurile enumerate mai sus. În momentul ăla celula efectiv nu mai știe ce e cu ea și ce ar trebui să facă. Fiecare are în interiorul său gene care încurajează multiplicarea ei (oncogene), gene care opresc multiplicarea ei, gene care repară alte gene deteriorate și gene care îi spun celulei să moară. Problema e că în majoritatea cancerelor una, două, trei sau chiar toate patru din aceste instrucțiuni sunt deteriorate (sau lipsesc cu desăvârșire). În momentul ăla celula nu mai poate citi instrucțiunile corecte, sau citește niște instrucțiuni modificate, și începe să se dividă necontrolat. Nu își mai poate repara codul genetic și nici nu se autodistruge când ar trebui să o facă. Asta este cauza cancerului: un defect genetic, niște instrucțiuni alterate ce nu mai sunt citite cum trebuie.

---

Concret: în imaginea alăturată ai o linie de cod din ADN-ul unui nefumător, care conține bazele azotate Guanină, Guanină, Citozină. Ei bine, astea trei sunt niște instrucțiuni pentru celulă ca să facă o anumită proteină. Celula face proteina conform instrucțiunilor GGC, totu-i bine și frumos. 

Dedesubt, însă, ai o linie de cod din ADN-ul unui fumător. Ce se întâmplă? Substanțele chimice din țigară au intervenit și au modificat acea linie de cod GGC, transformând-o în TGC (Timină, Guanină, Citozină). Instrucțiunile s-au schimbat, iar celula nu mai face proteina cum trebuie. Apare o mutație în ADN, iar proteina rezultată este una defectă.

---

Oricâte verzi și uscate ți-ar înșira adepții Noii Medicini Germane (un exemplu), nu, cancerul nu este o “boală sufletească”. Nu poți modifica ADN-ul unor celule doar gândind chestii nasoale sau chestii drăguțe. Nu direct. Mă tem că Universul nu funcționează chiar așa.

 Tumori benigne și tumori maligne

În momentul în care celulele se divid necontrolat, acestea formează tumori. Asta nu înseamnă automat, însă, că ai cancer. Tumorile sunt de două feluri: benigne și maligne.

• Tumorile benigne nu sunt canceroase, asta pentru că ele nu se pot răspândi în alte zone din corp. O tumoare benignă nu prezintă un pericol de una singură. Cu toate acestea, locul în care se află ea poate prezenta un pericol: dacă apasă pe un nerv principal sau pe vreo arteră principală sau comprimă o parte din creier, o tumoare benignă poate cauza probleme serioase. Ea este în general înconjurată de un “sac protector” – care apare ca reacție a sistemului imunitar – și are rolul de a o despărți de restul corpului, permițându-i să fie scoasă cu ușurință.
• Tumorile maligne sunt canceroase și au abilitatea de a se înmulți incontrolabil, de a deveni metastază, adică de a se răspândi în alte părți ale corpului și de a invada țesutul din jur. Celulele canceroase sunt foarte instabile și circulă prin sistemul sangvin, circulator și limfatic. Cele mai comune tipuri de tumori maligne sunt: sarcomul (ale țesutului conjunctiv, precum mușchi, tendoane, grăsime și cartilaj) și carcinomul (ale organelor și glandelor, precum sâni, cervix, prostată, plămâni și tiroidă).

Celulele canceroase se divid incontrolabil, dar știi care-i schema? Și ele au nevoie de substanțe nutritive și oxigen, la fel ca celulele sănătoase. Pe măsură ce tumoarea (vorbim de cancer, deci e malignă) se mărește, centrul ei se îndepărtează de vasele sangvine ale zonei din care crește, deci primește mai puțin oxigen și mai puțini nutrienți. În momentul acela, tumoarea trimite semnale numite factori angiogenici care încurajează creșterea de noi vase sangvine în ea. Fără aceste rezerve de sânge, tumoarea n-ar putea crește mai mult decât vârful unui ac.

Colac peste pupăză, conform acestui nou studiu, celulele canceroase au abilitatea de a-și extrage substanțele nutritive din jur, din celulele sănătoase.

 Ce cauzează cancerul?

Există o grămadă de metode prin care ADN-ul unei celule poate fi alterat și stricat. Fiecare tip de cancer pornește de la o singură celulă și de la interacțiunea factorilor genetici ai unei persoane cu aceste trei categorii de agenți externi:

• carcinogeni fizici: precum radiațiile ionizante (raze gamma, raze X, ultraviolete), care au energie foarte mare și atunci când trec prin celule, le distrug ADN-ul;
• carcinogeni chimici: precum azbestul, componente ale fumului de tutun, aflatoxina (care contaminează mâncarea) și arsenicul (care contaminează apa potabilă), componente ale alcoolului, grăsimea excesivă din corp. Este vorba de compușii chimici din diverse substanțe sau obiecte (precum benzenul și poloniul-210 din țigări) ce ne afectează ADN-ul;
• carcinogeni biologici: precum infecțiile unor virusuri, bacterii sau paraziți, care modifică ADN-ul celulelor. Exemple sunt virusul Hepatitei B (HBV), virusul Hepatitei C (HCV) și unele tipuri de HPV (Human Papilloma Virus).

Pentru a nu face loc unei frici inutile, trebuie să reții că durata expunerii la acești factori este importantă pentru riscul de a face cancer. Este de la sine înțeles că expunerea prelungită la astfel de factori poate spori șansele de a face cancer. Dar, atunci, de ce se mai fac radiografii? Nu faci cancer de la ele? Că doar le faci cu raze X, care sunt agenți carcinogeni. Când faci o radiografie, acele radiații trec prin tine într-o fracțiune de secundă, prea puțin timp ca să strice ele ceva pe acolo (plus că sunt controlate). Înțelegi? Contează mult și durata de expunere. Apropo, mai jos ai cele mai comune zece tipuri de cancer:

Un alt factor foarte important este înaintarea în vârstă. Adică pur și simplu faptul că îmbătrânești crește riscul de a face cancer. Stai că îți explic imediat ce și cum: faptul că noi trăim în ziua de azi atât de mult este o anomalie. În mod normal o ființă umană (așa cum e ea de la natură) nu ar putea ajunge la 70-80-90 de ani, dar datorită progresului în tehnologie și medicină, iată-ne! Datorită medicinei, oamenii au reușit să își extindă durata de viață (artificial, practic).

Problema este că ADN-ul nostru se mișcă mai greu. El nu are posibilitatea de a evolua atât de rapid precum am ajuns să o facem noi. El are instrucțiuni doar cât să facă niște celule funcționale pentru perioada X, dar acum omul trăiește mai mult decât perioada X (iarăși, prelungită artificial și accelerat datorită tehnologiei), așa că ADN-ul își face treaba conștiincios, iar atunci când vine și trece perioada X, începe să facă toate treburile astea așa, fără chef, le lasă în dorul lelii. Obosește (e o figură de stil) și nu mai e atent la cum scrie instrucțiunile când se reproduc celulele, așa că apar părți scrise greșit. Deși omul poate trăi mai mult acum, corpul său nu este încă pregătit pentru așa ceva. Astfel, riscul de a face cancer crește odată cu înaintarea în vârstă, pentru că mecanismele de multiplicare și reparare ale celulelor devin din ce în ce mai puțin eficiente, pe măsură ce îmbătrânești.

 Cum te omoară cancerul?

Da, e un subiect cam neplăcut la o postare deja neplăcută, dar trebuie tratată și problema asta. În primul rând, nu toate cancerele te omoară. Conform Cancer Research UK, mai mult de 50% din oamenii diagnosticați cu cancer trăiesc mai mult de 5 ani. Unele cancere au rata de supraviețuire de mai mult de 90%. În al doilea rând, cancerul în stadii incipiente nu te omoară. De aceea este crucial să fie detectat cât mai din timp.

Lăsând asta deoparte, chiar nu este un singur mod în care cancerul te poate ucide, pentru că depinde foarte mult de tipul de cancer pe care îl ai și care parte a corpului este afectată. De exemplu:

• Dacă ai cancer într-o zonă a sistemului digestiv, tumoarea poate bloca accesul mâncării în intestine. Dacă mâncarea nu poate trece în intestine, nu poate fi absorbită de corp;
• Dacă îți afectează plămânii, atunci în cele din urmă pur și simplu nu o să mai ai țesut sănătos care să absoarbă oxigen. Sau poate tumoarea blochează o parte din plămân, care colapsează și se infectează;
• Cancerul la oase poate afecta echilibrul calciului din corp. Dacă nivelul de calciu din sânge scade sau crește, se strică întregul echilibru chimic. Chit că al tău corp are măsurile sale de protecție pentru a corecta aceste dezechilibre, în cazul ăsta dezechilibru este prea mare, iar nivelul de calciu crește prea mult, moment în care devii inconștient și mori;
• Unele cancere produc anumite substanțe care strică echilibrul corpului. Astfel, ajungi să ai pierderi mari în greutate și să te deshidratezi.

E destul de greu să știm exact ce cauzează un tip de cancer, dar putem presupune. Ce vreau să spun e că dacă faci cancer la ficat, este posibil ca acesta să fi apărut din cauza fumatului, a băutului de alcool, a obezității, a iradierii cu diverse radiații ionizante, etc.

Deci nu putem spune exact ce a dus la așa ceva. Dar în funcție de stilul tău de viață putem aproxima care ar fi cauza. Adică dacă fumezi mult, este mult mai probabil ca al tău cancer la ficat să fi fost cauzat de fumul de tutun.

Și dacă tot suntem aici, niște statistici conform World Health Organization. Cele mai comune tipuri de cancer care au dus la moartea diverșilor oameni (în 2012) au fost:

• de plămâni (1,59 milioane de morți)
• de ficat (745.000 de morți)
• de stomac (723.000 de morți)
• colorectal (694.000 de morți)
• de sân (521.000 de morți)
• de esofag (400.000 de morți)

 Cum tratezi cancerul?

Am spus și mai sus: cancerele sunt niște boli foarte complexe, iar felurile în care se manifestă și pot fi vindecate au o legătură strânsă cu organismul tău. Fiind o boală ce apare în gene, în interiorul ADN-ului, este extraordinar de greu să te duci acolo cu ceva, să editezi și să repari ADN-ul. În viitorul apropiat este foarte posibil să facem asta cu ajutorul tehnologiilor de editare a genelor, precum CRISPR. Atunci o să putem spune că am cucerit cancerul.

În prezent, însă, avem niște tratamente care deși lipsite de finețe (e ca și cum ai da foc unei păduri întregi, ca să scapi de un lup care locuiește în ea), sunt cele mai bune soluții pe care le avem în momentul de față. Trei dintre cele mai comune sunt:

---

Chirurgia

Este folosită pentru a extirpa o tumoare malignă care se află într-o singură zonă. Sunt cazuri în care o tumoare nu poate fi extirpată cu totul pentru că ar crea probleme unui organ adiacent, așa că este scoasă doar o parte din ea, cealaltă putând fi distrusă cu ajutorul altor tipuri de tratament. De asemenea, chirurgia poate fi folosită și doar cu scopul de a scoate tumorile ce cauzează durere sau pun presiune pe un organ.

---

Radioterapia

(sau radiation therapy) folosește radiații ionizante precum raze X, raze gamma și particule radioactive (precum particule alfa). Practic, tumoarea este bombardată cu aceste radiații care distrug ADN-ul celulelor canceroase sau creează radicali liberi în celule, care distrug ADN-ul acestora. Având ADN-ul distrus în așa hal, aceste celule nu se mai pot divide.

---

Chimioterapia

Este un tratament prin care se încearcă distrugerea celulelor canceroase cu medicamente. Ea este folosită fie pentru a trata cancerul (să vindece boala respectivă, să scadă șansa ca ea să recidiveze, să oprească sau încetinească și creșterea ei) sau să ușureze simptomele (să micșoreze tumorile care cauzează durere și alte probleme).

---

Astea trei sunt cele mai comune tipuri de tratament (dar mai sunt și altele precum imunoterapia și terapia cu hormoni) și sunt destul de des atacate de comunitatea “medicinei alternative” care nu înțeleg cum ar trebui să funcționeze un tratament, un medicament. Sunt privite cu suspiciune pentru că deși radioterapia și chimioterapia distrug celulele canceroase (dacă nu te afli într-un stadiu avansat al bolii), distrug și celulele sănătoase ale corpului.

În afară de acele gene alterate (sau lipsă) și schimbările aduse de acestea nu prea există diferențe între celulele canceroase și cele sănătoase. Sistemul nostru imunitar, săracul, este depășit de situație și acționează greu pentru că astea sunt totuși celule din același corp, vecine cu el, sânge din sângele lui. Nu sunt bacterii sau virusuri. În ceea ce îl privește pe el, sunt încă prietenoase. Radiațiile nu pot diferenția o celulă canceroasă de una sănătoasă, nici substanțele chimice de le ingerăm în chimioterapie nu pot diferenția foarte bine. Am spus mai sus, e ca și cum ai vrea să scapi de lupul care locuiește într-o pădure, dând foc întregii păduri. Nu este o soluție finuță, dar funcționează mai bine decât orice altceva avem la dispoziție. Acuma, ce-i drept, tu alegi dacă preferi să te chinui cu un tratament d-ăsta și să existe șansa să te vindeci sau să alergi direct în brațele doamnei cu coasa.

Există efecte adverse ca urmare a acestor tratamente? Da, după cum am explicat în Medicamentele: avem nevoie de ele?, nu există medicament sau tratament pe lumea asta care să funcționeze și să nu aibă efecte adverse (sau efecte secundare). La fel și radioterapia și chimioterapia. Sunt efectele adverse mult mai serioase și agresive? Da, dar nu uita că nu tratezi o răceală cu ele, ci una din cele mai grele boli la ora actuală. Drastic times call for drastic measures. De asemenea, când medicul îți prescrie orice fel de tratament, nu o face de capul lui (presupunem că nu te-ai dus la un medic scrântit): el ia în considerare și faptul că or să moară și celule sănătoase.

Nu, nici nu o să încep să detaliez și să discut despre așa-numitele “tratamente minune” ale “medicinei” alternative, alea de îți vindecă orice cancer vrei tu (ORICE cancer, indiferent de care e) cu bicarbonat de sodiu, suc de lămâie, sâmburi de caise, mâncăruri “alcaline” sau chiar clor și clisme cu cafea. De asemenea, nu există un singur leac pentru cancer (doar am spus că e vorba de o grămadă de boli, cel puțin 100), pentru că fiecare se manifestă diferit. Leucemia, de exemplu, deși este tot un cancer, se comportă total diferit față de cancerul la plămân.

 Cum previi cancerul?

Din fericire, cancerul poate fi prevenit. Sau măcar poți reduce riscul de a-l face. Din păcate, nu foarte mulți dintre noi sunt dornici să își schimbe stilul de viață astfel încât să reducă riscul de a face cancer. World Health Organization ne spune că mai mult de 30% din decesele cauzate de cancer ar putea fi prevenite prin modificarea sau evitarea unor factori cheie precum:

• folosirea tutunului;
• să fii supraponderal sau obez;
• să ai o dietă nesănătoasă cu un consum redus de fructe și legume;
• lipsa activității fizice;
• consumul de alcool;
• radiațiile ionizante (raze gamma, raze X și ultraviolete)
• infecția cu HPV transmis sexual;
• infecția cu HBV etc.

Din ce ne zic ei, tutunul cauzează cam 20% din decesele de pe mapamond și 70% din decesele de cancer de plămân de pe mapamond.  În țările mai sărace din punct de vedere economic, 20% din decese sunt cauzate de infecția cu HBV și HPV.

Ce strategii de prevenție ai? Să eviți cât mai mult posibil factorii de mai sus și să te vaccinezi împotriva HPV (Human Papilloma Virus) și HBV (virusul hepatitei B). Dacă ești femeie, este obligatoriu să faci periodic testul Babeș-Papanicolau și screening pentru cancer mamar.

 Marile speranțe vs. speranțe deșarte

Avem un viitor luminos în fața noastră. În fiecare zi tehnologii de editare a genelor precum CRISPR sau Celule T sunt îmbunătățite și rafinate, astfel încât în viitorul apropiat nu este exclus să putem vindeca orice tip de cancer ducându-ne direct la sursă, la materialul genetic defect. Eu sunt optimist.

Ce poți tu să faci între timp? Ascultă de sursele oficiale și de medici. E un motiv foarte bun pentru care am folosit toate sursele de mai sus: e vorba de niște organizații care tot cercetează problema cancerului de zeci de ani. Dacă e cineva care să știe despre ce e vorba, ei sunt ăia. Un medic (sau o mână de medici, cel mai bine, dacă nu ai încredere într-unul singur) nu are cunoștințele astea dobândite de azi-de ieri, ci sunt niște cunoștințe acumulate de-a lungul a zeci de ani, testate și verificate. Da, radioterapia și chimioterapia nu sunt cele mai plăcute tratamente, dar doar nu preferi să mori de cancer. Mai bine lupți.

Fie că tu ești cel bolnav sau o rudă sau un prieten, să nu cazi în capcana medicinei alternative. Oricâți bani ai arunca în partea aia, nu o să te vindeci. Îl știi pe tipul ăla de la Apple care a avut cancer și a încercat să se vindece naturist? Nu prea i-a mers schema. Suc de lămâie? E super bun dacă vrei să previi, dar dacă vrei să tratezi, n-ai șanse. Pentru că, din păcate, nu trăiești într-o lume fantasy.

Și nici să n-asculți de conspiraționiști: da, sunt câteva mere stricate și în comunitatea științifică și a medicinei și farmaciei (la fel ca în orice domeniu), dar scopul medicinei ca disciplină, ca știință, nu e să te mențină bolnav sau să te omoare, ci să te ajute să trăiești mai mult. Așa a fost dintotdeauna.

Cancerele sunt niște boli serioase și dacă te-ai îmbolnăvit de așa ceva, nu există a quick way out, că doar nu încerci să te vindeci de afte.

E ceva serios și partea proastă e că nici nu prea ai mult timp la dispoziție să te joci cu tratamente cu rădăcină de euglenă verde sau extract de blană de salamandră doar pentru că “mătușa mea are o prietenă care spune că are o prietenă care a încercat asta și s-a vindecat așa”. Nu îți ascunde nimeni “leacul pentru cancer”, pentru că e stupid pentru orice persoană cu juma’ de creier. Vrei dovezi că e adevărat ce spun? Gândește-te doar la câte infecții ai prevenit sau distrus cu ajutorul medicamentelor, evitând să mori de la (să zicem) o simplă zgârietură a unui spin de trandafir. Ascultă de medici, că doar nu de proști sunt puși acolo.

Postarea de față nu se vrea sub nici o formă a fi o sursă exhaustivă de informații despre cancer. Nici n-are cum. Ăsta e doar vârful icebergului. Cancerul e mult mai complex și complicat. Cu toate acestea, ai aici o trecere în revistă din care poți învăța multe astfel încât să nu fii păcălit vreodată de vreun șarlatan care îți promite că te poate vindeca cu clisme de cafea.