Te doare capul?

Cu cât e mai mare durerea de cap, cu atât e mai mare şi pastila.

(Parliament-Funkadelic – Dr.Funkenstein)

Ce fa’, cefalee?

Mereu mi-a plăcut cum sună termenul ăsta de cefalee. Nu ştiu de ce. Cert e că dacă nu ştii la ce se referă, ai putea trage o sperietură cruntă. Pentru că sună într-adevăr a boală în stadiul terminal. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor nu ai de ce să îţi faci griji, pentru că cefalee este numele folosit pentru orice durere de cap sau din zona gâtului, indiferent de cauza ei. Termenul de vine de la encefal, o altă denumire pentru creier.

A…deci nu e nimic din ce nu ai mai simţit până acum. Nu sună atât de nasol pe cât pare. Adică dureri de cap am mai avut şi eu şi tu şi oricine. O să vedem mai încolo că din păcate nu toate durerile de cap sunt inofensive, dar până să ajungem acolo, trebuie să înţelegem ce ne doare când ne doare capul.

Capul răutăţilor

Da, știu că sună a întrebare foarte stupidă: ce te doare când te doare capul? Răspunsul evident e capul, dar ăsta e un răspuns de oameni leneși. Dacă ai avut răgaz şi puţin mai mult chef să te gândeşti la întrebare, probabil ţi-ai răspuns tot singur “creierul, normal”. Şi aşa ar fi, nu? Păi dacă “cefalee” vine de la “encefal”.

Dar nu, nici ăsta nu e răspunsul corect. Creierul tău poate să facă multe lucruri, unul din ele fiind că îţi poate spune când te dor diverse părţi ale corpului, dar ce nu poate face el, în schimb, este să simtă durerea. Adică el însuşi, ca organ, nu poate simţi când îi dai un ghiont sau îi dai o scaltoacă. Asta pentru că el nu are nociceptori (nervii receptori care transmit senzaţia de durere la creier). Cutia craniană (craniul, masa osoasă care înconjoară creierul) nu are nici ea astfel de receptori, deci nici de acolo nu are cum să vină durerea de cap.

Dar asta nu este tot ce ai în căpăţână. Vezi tu, creierul este pur şi simplu un pachet compact de sute de miliarde de neuroni care stau în craniu. Creierul este o chestie foarte importantă pentru orice creatură care are aşa ceva (aici se află centrul de comandă care îţi spune ce să faci, când să faci, care îţi reglează toate funcţiile corpului şi aşa mai departe) şi este cât se poate de logic că trebuie protejat cumva. Craniul este prima barieră de protecţie a creierului faţă de ameninţările externe, dar între unul și celălalt se mai află ceva, un lucru care are răspunsul la întrebarea noastră: meningele, care învelește encefalul și măduva spinării.

Meningele este format din trei membrane mari şi late, fiecare cu particularităţile ei:

• Dura mater (latină, mama dură) este o membrană groasă şi rezistentă, care aderă la craniu şi vertebre (deci la oase). Deşi slab vascularizată, aceasta conţine totuşi nişte vase sanguine mai mari. De asemenea, aceasta conţine şi nociceptori care transmit senzaţia de durere la creier;
• Arahnoida este un ţesut conjunctiv care nu este vascularizat, deci nu are vase de sânge, şi îşi primeşte numele de la structura sa care seamănă cu pânza de păianjen. Aceasta are rolul de a amortiza sistemul nervos central. Se crede că este impermeabil la fluide;
• Pia mater (latină, mama tandră) este a treia membrană, foarte subţire şi delicată, străbătută de o grămadă de vase sanguine (capilare), care au rolul de a furniza creierului toate substanţele nutritive de care are nevoie. Este, de asemenea, impermeabilă la fluide.
• Pe lângă acestea, între arahnoidă şi pia mater se află un spaţiu umplut cu lichidul cefalorahidian, un lichid incolor care protejează creierul de şocuri mecanice dar care şi ajută la evacuarea deşeurilor din creier (să nu uităm că neuronii sunt şi ei celule care “se hrănesc” şi elimină deşeuri) sau la transportarea unor hormoni.

Ai fost atent la ce am scris mai sus? Deja începem să ne formăm o imagine: meningele conţine vase sanguine şi nociceptori. Astfel, atunci când te doare capul, nu te doare creierul însuşi, ci meningele care înfăşoară creierul (mai exact vasele sanguine şi nervii din interiorul acestuia transmit durerea la creier), dar şi muşchii care îţi acoperă capul şi gâtul. Plus că al nostru creier are o grămadă de pliuri (sau circumvoluţiuni), iar meningele urmează conturul acestuia şi dacă organul are o adâncitură, meningele intră în acea adâcitură. De aceea de multe ori ţi se pare că te doare capul în adâncul creierului, ca să zic aşa. Şi asta nu-i tot. În afară de meninge, nociceptori se mai găsesc şi pe scalp, în muşchii de deasupra craniului şi în anumiţi nervi din faţă, gură sau gât.

Una nueva cabeza, por favor

Nociceptorii din meninge sau din muşchii care înconjoară capul pot fi declanşaţi de o grămadă de chestii precum stres, tensiune musculară, vase sanguine lărgite şi multe altele. În consecinţă, tipurile de dureri de cap sunt cel puţin la fel de variate.

Cel mai întâlnit tip de durere de cap este cefaleea psihogenică (psihogenic=de origine psihică), numită în engleză tension headache, care apare din cauza oboselii sau a unei tulburări psihologice benigne (cum ar fi anxietatea sau stresul). Practic, tensiunea psihică acumulată provoacă o contracţie exagerată a muşchilor cefei, ducând la durerea de cap. Pam-pam! În general este vorba de o durere slabă sau moderată care se simte în partea frontală a capului sau în spate.

Migrena este un alt tip de durere de cap care afectează cam 5-10% din populatia globului. Încă nu ştim exact ce o cauzează, dar deşi e mai rară decât cefaleea psihogenică, este mai serioasă. Poate dura de la câteva ore la câteva zile şi afectează în special femeile. Cel mai frecvent simţi cum îţi pulsează o parte a craniului şi, din câte am citit, nu e deloc plăcut. A, plus senzaţie de greaţă şi de vomă. De asemenea, există mai multe tipuri de migrene. Durerea variază de la moderată la severă.

Cefaleea de cauză sinusală este o durere constantă şi puternică ce apare la nivelul pomeţilor, frunții sau rădăcinii nasului. Dacă strănuţi sau mişti brusc căpăţâna, durerea se intensifică. În general este vorba de o durere slabă sau moderată și poate fi acompaniată de congestie nazală.

Cluster headache este un alt soi de cefalee, una pe care nu şi-o doreşte nimeni. Deşi mai rară ca migrena, este extrem de dureroasă (conform celor care au păţit-o, 10/10 pe o scară a durerii). Habar n-avem ce o cauzează, ştim doar că un nerv din faţa ta este implicat şi provoacă durere în jurul unui ochi. Deşi durează mai puţin ca o migrenă (vreo 30 minute-3 ore), este extrem de dureroasă (în momentul în care eşti lovit de această cefalee pur şi simplu nu mai poţi sta locului) şi apare din neant, aleatoriu. Punctul maxim al durerii poate fi atins între 5-10 minute de la debutul acesteia. Deși durează puțin, episoade de cluster headache pot apărea constant pe o perioadă de câteva săptămâni şi chiar luni.

Şi totuşi, cefaleea poate să nu fie în sinea ei o afecțiune, ci poate fi un simptom. În momentul ăla este o cefalee simptomatică, simptomul unor boli sau afecțiuni precum tulburări de vedere, sinuzite, intoxicaţie cu carbon etc.

În fine

Și uite așa am mai învățat o chestie-două despre dovleacul din dotare. Asta numai pentru că am fost încăpățânați și nu ne-am mulțumit cu răspunsul “păi…capul” la întrebarea ce te doare când te doare capul? Îți doresc să fii mereu la fel de încăpățânat și să continui să îți pui magicele întrebări “de ce?” și “cum?”.

Cât despre ultima parte cu tipurile de cefalee, deşi informațiile au fost luate de pe nişte site-uri ce ţin de medicină, dacă vrei un diagnostic precis sau o părere avizată, recomand la modul cel mai patetic să nu te iei după ce scrie un anonim pe un blog, ci să te duci la un medic. Pentru că omul ăla a studiat timp de cel puţin 6 ani toată treaba asta cu corpul uman şi sunt şanse mult mai mici să se înşele. Sfatul ăsta se aplică în cazul oricărei boli, afecţiuni sau nelămuriri cu iz medical.

În încheiere, mi-am adus aminte de melodia asta de la Melodysheep. O odă adusă creierului: