1. Antreul

Periodic (o dată la două-trei luni) Facebook-ul vuiește cu o nouă știre care confirmă temerile tuturor treehugger-ilor: microundele de la cuptoarele microunde sunt RELE. Pe scurt, o fetiță de la o școală din Sussex, Marea Britanie a făcut un test științific [sic!] (cu sensul de “experiment științific”) prin care arată cât de rele sunt cuptoarele cu microunde. În articol spune “test simplu”, dar ar trebui să adauge și “test simplist”, explic imediat.

Nu o să mă leg de faptul că e o fetiță. Emily Rosa avea 9 ani, când i s-a publicat studiul științific (apropo de ăștia cu therapeutic touch) în jurnalul științific Journal of the American Medical Association. Poate să facă experimentul pe oliță, atâta timp cât e făcut ca lumea. Dar cel de care mă leg acum, nu e făcut ca lumea. Firește.

În schimb, ne legăm de ăștia care dau share cu mândrie link-ului de mai sus (sau cel de la Realitatea TV). Bă, băieți…eu nu știu ce înțelegeți voi prin test/experiment științific, dar în nici un caz nu înseamnă ce credeți voi că înseamnă. De fapt, hai să fim cinstiți unul cu celălalt: nici nu vă interesează. Da’ este aparent un argument foarte bun pentru ăia la fel de naivi ca voi: “uite, bă, scrie că e test științific, îmi confirmă opinia, deci clar e adevărat.”

Also, nu: undele (magnetice/electrice/raze X/ultraviolete/infraroșii/etc.) nu sunt ceva magic și nici nu afectează corpul uman cum credeți voi. Știm foarte bine ce proprietăți au. Tot ce e viu emite unde electromagnetice, lumină în infraroșu și foarte foarte puține unde radio. Pe lângă asta, ne scăldăm în fiecare secundă în microunde (care vin din spațiu, nu de la cuptor) și alte tipuri de radiație. Nu sunt magice și nici nu sunt atât de periculoase (nu toate tipurile de radiație, adică) precum credeți. Pământul emite radiație. Tu emiți radiație. Cimentul emite radiație. Radiație termică, în infraroșu, microunde, ultravioletă, etc, sunt peste tot! Dacă ți-e frică de radiații și unde și vrei să scapi, probabil că ar trebui să te sinucizi, fiindcă oricum te scalzi în ele în fiecare secundă.

2. Felul principal

Ah, da, revenind la experiment. Bă, ăsta nu e experiment științific. Adică știu că pentru tine, să iei două plante, să pui apă încălzită la cuptorul cu microunde într-una și în alta să pui apă neîncălzită la cuptorul cu microunde, este apogeul gândirii științifice. Cea mai științifică chestie pe care ai făcut-o în viața ta e să pui Mentos în Cola. Da’ nu.

În primul rând, cum mama dracu’ faci experiment științific și să aștepți rezultate valide, dintr-un eșantion de DOAR DOUĂ plante? Nu sunt destule plante. De regulă, când se fac sondaje (de exemplu), nu se întreabă doar 5 persoane și de acolo se deduce un răspuns, se întreabă de la sute până la zeci de mii de persoane. Așa și aici: dacă vrei pe bune să afli cât de mult rău ne fac cuptoarele cu microunde și să fii luat în serios de cei care contează, bagă mai mult material.

Pe lângă asta, după cum au arătat cei de la Snopes:

• One plant could have been compromised from the very beginning and would have died even if both plants were treated alike.
•  The container used to store or boil the microwaved water could have introduced a residual substance into the water that hindered plant growth.
•  The soil or bedding material used for one of the plants might have contained something (either originally or introduced later) that hindered plant growth.
•  The two containers of water might have been heated and/or cooled unequally, resulting in one plant’s receiving warmer water than the other.
•  The plants might have been subject to differing environmental factors (e.g., light, heat) due to their placement, or affected differently by external factors (e.g., insects, pets).
•  Since the experiment was not conducted “blindly,” the possibility that the experimenter in some way influenced the results cannot be ruled out.
  

La o adică, un experiment științific pe bune nu se face pur și simplu. Și asta-i doar o listă foarte mică de lucruri care pot să invalideze experimentul și să dea niște rezultate greșite. În general se are în vedere fiecare lucru mic care îl poate afecta. Asta dacă te interesează într-adevăr să afli adevărul și nu să îți confirmi o prejudecată. Și nu, nu ne putem baza pe jurământul ei de cercetaș.

Pe lângă asta, experimentul trebuie să fie reprodus și de către altcineva. Cineva competent (adică nu colegii de clasă). De aceea există studii peer-reviewed. Dacă vine X și spune “am descoperit că dacă le pui în Gatorade, pastele se transformă în jambon de vită”, trebuie ca alți oameni de știință să verifice la rândul lor, folosind aceleași metode, cu același rezultat, pentru a da un verdict.

Ia un diamant, dă-i foc cu un Bunsen burner, și apoi aruncă-l în oxigen lichid, ca aici (nu, pe bune, uitați-vă, că e mișto). Oricine poate să facă experimentul ăsta și de fiecare dată o să dea același rezultate. Deci știm cu certitudine că dacă dai foc unui diamant și îl arunci în oxigen lichid, o să obții dioxid de carbon. Este un fapt. Un alt exemplu: genetica modernă are ca fundament experimentul lui Gregor Mendel, cu mazărea. Oricine poate să facă experimentul lui, în aceleași condiții, și să obțină același rezultat.

Dar ce avem aici? O persoană care a făcut un pseudoexperiment “științific” (care aparent i-a confirmat așteptările), “experiment” care nu a fost făcut într-un mediu controlat, a fost refăcut doar de colegi (și știm cât de versați sunt copiii de generală în fizica moleculară) și a fost imediat declarat adevărat. Pentru că castravete. Și așa stă treaba și cu nenea ăla care a descoperit că apa “se strică” dacă țipi la ea (Masaru Emoto) sau cu puștii ăia care au descoperit că plantele care stau lângă router-ul de wifi nu mai cresc ca lumea. Nu așa se face știință. Nu așa înțelegi Universul.

3. Felul doi

Și acum, pe final, ca să ne distrăm, luăm niște citate din articol și o să le demolăm fără milă:

Se ştie de câţiva ani că problema microundelor nu este legată de radiaţii şi de felul în care corup ADN-ul din mâncare, astfel încât corpul uman nu îl mai recunoaşte.

Fix așa e scris. Probabil că în loc de “și” au vrut să pună “ci”. Sau au vrut să scrie fără primul “nu”. E o afirmație destul de mare asta cu “corup ADN-ul din mâncare”. Da’ cum corup ADN-ul? Și cum de nu îl mai “recunoaște” corpul uman? Să îți aduc la cunoștință că majoritatea celulelor din corpul tău nici măcar nu fac parte din tine (adică sunt bacterii și alți microbi, care nu sunt celule făcute de corpul tău). La o adică, și dacă ai vreun ADN “corupt”, corpul tău are probleme mai mari decât pe ăsta. Ah, și apropo: mereu apar mutații în ADN-ul tău. Mereu. Dar în general este imediat tăiat și aruncat la “coșul de gunoi”.

O să revenim la asta un pic mai jos.

Microundele agită moleculele pentru a se mişca din ce în ce mai repede. Această mişcare provoacă fricţiune, care strică structura originală a substanţei – vitaminele sunt distruse, precum şi mineralele şi proteinele, generând un compus nou, denumit radiolitic, ce nu se află în mod natural în natură.

Hai să îți explic cum stă treaba agitarea moleculelor ălora. Da, au dreptate, microundele agită moleculele de apă dintr-un aliment și le mișcă din ce în ce mai repede (chiar ăsta-i principiul pe baza căruia funcționează cuptorul cu microunde). De ce? Fiindcă le încălzește, le ridică temperatura. Temperatura fix asta reprezintă: gradul de mișcare (intensitatea mișcării) al atomilor dintr-o substanță. Pe scurt, cu cât atomii se agită mai mult și se mișcă mai repede, cu atât temperatura e mai ridicată și cu cât atomii se agită mai puțin, scade și temperatura. Dacă ai ajuns la vârsta asta și nu știai chestia asta, sper să îți fie rușine. Este absolut normal ca moleculele și atomii din molecule să se agite. Să nu se agite deloc, aia ar fi într-adevăr o chestie interesantă, fiindcă s-ar ajunge la -273°C (0 K), adică să obții zero absolut doar cu un cuptor cu microunde. Ar fi o descoperire monumentală.

“Bun, păi și nu pot să se agite atât de mult încât să le fie modificată structura?” te gândești tu, mânca-te-ar Doppelgänger de isteț/isteață. Am vorbit mai sus de temperatură: cu cât se agită atomii mai mult, cu atât e temperatura mai ridicată. Păi dacă asta-i cauza, atunci mai e sigur să încălzim mâncarea și la cuptorul cu gaze/electric sau la foc? De ce ar fi diferit încălzitul la cuptorul cu gaze/electric sau la foc de încălzitul mâncării la cuptorul cu microunde? Toate ridică temperatura alimentelor deci fac ca atomii din interiorul lor să se zgâlțâie. Și oricum, revenind la întrebarea stupidă de mai sus, cuptoarele cu microunde nu pot să facă asta: să agite în asemenea hal atomii ăia încât să îi transforme în alt element, de exemplu. Ai nevoie de energie enormă pentru a transforma un atom: fie în mod natural (dezintegrare nucleară), fie în mod artificial (fisiune și fuziune nucleară). Microundele sunt niște radiații electromagnetice cu unda foarte lungă și energia foarte scăzută (mai multe despre asta fix aici). Efectiv nu au destulă energie încât să schimbe atomii sau moleculele dintr-un aliment.

Apropo, știți ce se întâmplă cu moleculele unei substanțe (să zicem…apă) când se agită foarte foarte mult? Trec dintr-o stare de agregare în alta. Atât. Basically, dacă bagi apă în cuptorul cu microunde, or să se agite moleculele alea atât de mult încât o să se facă din apă lichidă în aburi (apă gazoasă), pentru că se agită atât de mult încât se rup legăturile dintre molecule. Tragic. Groaznic. Ăsta-i efectul microundelor asupra unei substanțe.

De asemenea, atomii din molecule sunt ținuți împreună de legături ionice sau covalente. Compușii ăia radiolitici de care tot vorbesc ăștia acolo, apar în urma radiolizei, și, ba da, apar în mod natural. Cel mai întâlnit exemplu este radioliza apei, care, da, se produce în mod natural. Cuptoarele cu microunde NU AU CUM să realizeze procesul de radioliză, fiindcă e vorba de două tipuri de radiație diferite, care au niște însușiri total diferite: radioliza are treabă cu particule alfa, microundele nu au nici o treabă cu particulele alfa. [Ca să nu fac ditamai zidul de text, fiindcă e mult de prezentat în ceea ce privește radioliza și compușii radiolitici (și asta doar așa, de suprafață), am scris pe scurt. Linkul ăsta explică totul, în schimb.]

Și revenind la faza cu ADN-ul. Ce treabă are ADN-ul cu moleculele și cu atomii?! Adică în contextul ăsta, pe bune, ce treabă au moleculele care se descompun cu ADN-ul mâncării și cu faptul că “nu îl mai recunoaște” corpul uman? Uitați aici niște răspunsuri.

Basically, sunt două tipuri de radiații: radiații ionizante și radiații neionizante. Radiațiile ionizante (radiații alfa, beta, gamma, neutronice, ultraviolete, raze X) sunt cele care pot distruge nucleul unei celule sau ADN-ul. Radiațiile non-ionizante sunt cele care nu pot face asta. După cum ați văzut în enumerația din paranteză, microundele nu se găsesc acolo, fiindcă sunt radiație neionizantă, iar singurul lucru pe care îl pot face unui aliment e să îl încălzească. A-TÂT.

And another thing, mai sus spuneau că “Se ştie de câţiva ani că problema microundelor nu este legată de radiaţii”. Păi tocmai ați spus că problema e că apar compuși radioitici, de care tocmai am aflat că apar în urma radioliezi (care apare în urma radiației nucleare)! MAKE UP YOUR MIND!!!

4. Desertul

Din câte știm până acum, cuptoarele cu microunde nu prezintă nici un pericol. Pe bune, citiți studiul ăsta: explică tot, de la ce sunt microundele, până la ce înseamnă să gătești cu microunde și structura unui cuptor cu microunde. Asta o spun niște oameni care chiar știu ce fac. Da, da, știu, oricum nu o să îi iei în considerare, pentru că sunt o instituție, și știm cu toții că instituțiile sunt rele, by default. Nu poți să ai încredere în ei, însă, fiindcă probabil știu ce fac, au făcut experimentele lor într-un mediu controlat, eliminând erorile, și nu ți-au confirmat așteptările. Clar ar trebui să ai încredere în PH-Online, Realitatea TV și o persoană care nu știe fizică moleculară (fără confirmarea comunității științifice), fiindcă ei îți confirmă așteptările, iar ce îți confirmă așteptările e adevărat.

E ca și cum te-ai duce la medic, ca să îți repare mașina. Nu te duci la mecanic, fiindcă ți-e frică de faptul că s-ar putea să te tragă pe sfoară, deși este domeniul lui, așa că preferi să te duci la un incompetent, și ești cu atât mai mulțumit dacă îți spune și “da, mă, îți repar eu mașina, că oricum mecanicul te-ar fi tras pe sfoară”.

“Yes, I’m a materialist. I’m willing to be shown wrong, but that has not happened — yet. And I admit that the reason I’m unable to accept the claims of psychic, occult, and/or supernatural wonders is because I’m locked into a world-view that demands evidence rather than blind faith, a view that insists upon the replication of all experiments — particularly those that appear to show violations of a rational world — and a view which requires open examination of the methods used to carry out those experiments.”

– James Randi