Wikipedia: de ce am încredere în ea

Am avut bafta să mă nasc în ’89, iar copilăria mea să coincidă fix cu copilăria Internetului, o descoperire atât de importantă precum scrisul pe care prea puțini o cinstesc cum ar trebui, pentru că prea puțini își dau seama ce e internetul cu adevărat. Asta-i tragedia tehnologiei care devine omniprezentă. Csf? Ncsf. 

Precursorii

Ideea e că internetul fiind încă în stadiul de pruncie, avea prea puține din lucrurile pe care le luăm noi azi de bune. Google abia își începuse drumul către ce avea să devină în ziua de azi, Yahoo! era la putere iar conturile lor aveau un spațiu de 2, 4 sau (dacă aveai baftă) 6 Mb, Facebook nici măcar nu exista (era vremea Hi5-ului și a MySpace-ului), iar mIRC-ul era baza. Asta se întâmplat cândva între anii 1998 și 2001.

Elev fiind, aveam o grămadă de teme de făcut, teme care includeau și referate. Presupunând că nu voiai să copiezi un referat întreg de pe referat.ro, prima alegere era să te duci buluc la o enciclopedie ca să îți iei informațiile. Eu aveam la vremea respectivă niște enciclopedii Larousse (din seria Enciclopedia Tinerilor) și Arborele Lumii. Știu că pare că îți vorbesc de parcă aș fi deja moș, da’ să fim serioși, asta se întâmpla totuși acum 16-20 de ani.

Ce e o enciclopedie? Dacă e să ne luăm după DEXonline (o altă chestie pe care nu o aveam atunci), ea este un

Tip de lucrare lexicografică de proporții diferite care tratează sistematic termeni de bază (nume comune și proprii), noțiuni din toate domeniile sau dintr-un singur domeniu, fie în ordine alfabetică, fie pe probleme sau pe ramuri.

Enciclopedia nu era un concept nou nici pe vremea mea, nici pe vremea părinților mei, nici pe vremea bunicilor mei. De fapt și de drept, primele lucrări enciclopedice datează încă din Antichitate (una din ele ar fi Naturalis Historia a lui Pliniu cel Bătrân), dar primele enciclopedii care să semene cu structura unei enciclopedii moderne (informație structurată pe tematică sau alfabetic, cum zice definiția de mai sus) au fost Cyclopaedia, or Universal Dictionary of Arts and Sciences a lui Ephraim Chambers (1728), Encyclopédie a lui Denis Diderot și Jean le Rond d’Alembert (1751), Encyclopædia Britannica și Conversations-Lexikon. Nu o să vorbesc de istoria enciclopediei, că nu ăsta este scopul postării, dar e bine să știi de unde a pornit totul.

Ei bine, iată-ne în anul 2000 și, ok, internetul era încă mic copil (sau măcar la pubertate), dar calculatoarele deja existau de ceva vreme. Trebuie să fi existat și enciclopedii online, nu? De fapt și de drept, au tot existat discuții și tentative de a porni o enciclopedie online încă din 1994, dar nu prea s-au materializat.

Elevii ca mine și oamenii care doreau să obțină niște informații științifice fără să aprofundeze diverse domenii aveau, însă, o alternativă: enciclopediile multimedia de pe CD-uri, precum Encyclopædia Britannica, enciclopediile Grolier sau Compton’s Encyclopedia și, cea mai importantă (pentru că aproape toată lumea care avea o enciclopedie digitală o avea): Microsoft Encarta.

Dar în anul 2001 a apărut ceva mai bun de atât. O enciclopedie care putea fi accesată de oricine din întreaga lume, atâta timp cât avea o conexiune la internet, o enciclopedie complet gratuită: Wikipedia.

Unde-s mulți puterea crește?

Ideea de bază a Wikipediei e că e o enciclopedie online, gratuită și care poate fi editată de oricine. Adică orice persoană de pe Pământ poate crea sau edita un articol de pe Wikipedia. Ceea ce e mișto sau nașpa, depinde din ce punct de vedere primești.

E mișto pentru că spre deosebire de Encarta sau Encyclopædia Britannica, puterea de editare nu se află doar la o mână de oameni (oameni educați pe domeniile lor, ce-i drept, dar tot o mână de oameni). Ăsta nu e neapărat un lucru bun, pentru că până sesizează cineva o greșeală dintr-un articol de pe Encarta, până modifică cei responsabili, până scoate Microsoft un patch pentru ea, informația greșită deja a fost transmisă. Sau, cum e cazul enciclopediilor tipărite, informația respectivă se învechește. În schimb, o enciclopedie online precum Wikipedia poate fi editată instant și actualizată, în caz că sunt găsite erori.

Astea ar fi avantajele din punctul meu de vedere, dar bineînțeles că sunt și dezavantaje, cum ar fi că oricine poate modifica articolele de pe Wikipedia. Au fost de-a lungul timpului o grămadă de controverse ce vizau enciclopedia online, pe care le găsești în lista asta. După cum vezi e ditamai lista, dar faptul că e tot pe Wikipedia, ar trebui să îți dea de gândit. Da, au fost niște probleme, dar când au fost probleme ce țineau de articole, o să vezi că tot comunitatea Wikipedia le-a rezolvat.

De ce dau Wikipedia ca sursă?

Nu e deloc o raritate să port discuții distractive și haioase cu prietenii mei antivaxxerii, flateartherii, moonhoaxxerii, creaționiștii și alți pseudoștiințifici. Și discutăm și ne contrazicem și uneori parcă n-am cheful și nici know-how-ul necesar să le explic ceva, așa că le dau link de Wikipedia, moment în care mă întreabă: Serios? Îmi dai link de pe Wikipedia? Unde poate edita oricine?

Păi nu-i așa, Alex? probabil îți spui, amintindu-ți de lista pe care ți-am dat-o mai sus, Că doar ai văzut câte controverse au fost vizavi de Wikipedia. Corect, dar hai să stabilim niște chestii:

• După cum probabil ai observat în lista aia, nici una din controverse nu au ținut de vreun articol cu tentă științifică de genul vaccinuri, gravitație, mersul pe Lună, evoluția vieții pe Pământ, comete etc;
• iar asta contează, pentru că această postare se referă strict la articolele științifice de pe Wikipedia. Când dau share la un articol de acolo, este unul ce ține de o temă științifică, nu de viața lui Michael Jackson. 

Iar chestia asta contează și îți spun și de ce: subiectele ce țin de pop culture sunt mult mai susceptibile la zvonuri și rumori, spre deosebire de cele ce țin de niște adevăruri științifice universale. Parcă un om de rând se simte mult mai îndreptățit să modifice o postare ce ține de Miron Cozma (știu, ciudat exemplu, da’ aia e), decât să modifice o postare ce ține de Legea Boyle-Mariotte.

Este foarte important să știi unde este procentajul cel mai mare de posibile greșeli, pentru că din punctul meu de vedere nu poți judeca acuratețea științifică a articolelor de pe Wikipedia în baza greșelilor din articolele despre starurile pop. Și, iarăși, în această postare vorbesc strict despre acuratețea științifică a unor articole ce țin de domenii științifice.

Hai să privim și contextul: discuțiile astea de le port pe Facebook cu diverși conspiraționiști & co. nu sunt academice. Să fim serioși. Sunt niște discuții în care adesea încerc să le explic niște chestii elementare cu ajutorul unor explicații date mai în detaliu de Wikipedia, dar totuși niște lucruri universal cunoscute și elementare.

Și asta este menirea unei enciclopedii: te ajută să capeți o înțelegere generală asupra unui subiect, este un punct de start pentru cercetare. Și, Doamne, cât au nevoie de chestiile astea oamenii ăștia! Firește, e de preferat să citești cărți scrise pe subiectele astea sau chiar studii, dar crezi că or să vrea să le înțeleagă?

Da, știu, o să spui că mi-o cam ard superior în postarea asta față de ei, dar ți se cam ia să fii gentleman după ce repeți pentru a mia suta oară definiția teoriei științifice unui om care dezbate Teoria Evoluției, dar crede că “teorie” din nume înseamnă “bănuială”. Problema mea cu oamenii ăștia și cu problema pusă de ei apropo de exactitatea Wikipediei e că ei nu o fac din dorința de a afla “oare există o sursă mai sigură? oare Wikipedia chiar e de încredere? ce alternative sunt?”. Nu, ei vor doar să contrazică informația adusă de tine, deoarece, cumva, sursele lor precum Efemeride, Cocoon, video-urile de YouTube sunt mai credibile decât o enciclopedie.

Și să nu uităm că vorbim cu niște oameni pentru care dacă o teorie științifică are niște mici lipsuri ce nu pot fi explicate 100% ACUM ȘI AICI, întreaga teorie cade și e bună de aruncat la gunoi. Așa că nu e de mirare că folosesc argumentul la Nirvana și aici: dacă Wikipedia are niște probleme, CLAR nici aici nu e de încredere, nu? Nu contează în ce context apar problemele, unde, când, important e CĂ NU MAI E DELOC DE ÎNCREDERE, DOM’NE!

Cum se apără Wikipedia de vandalism și informații eronate?

Și totuși, părerea oamenilor ăstora este că într-adevăr oricine poate veni să facă orice modificare vrea în articolele respective și că pur și simplu te loghezi, modifici, pleci și nu o să-și dea nimeni seama. Adevărul e că ăia de au făcut Wikipedia au fost mai deștepți ca mine și ca tine și chiar s-au gândit la feluri de a proteja postările și le-au și pus în aplicare.

Astfel, Wikipedia are implementate O GRĂMADĂ de măsuri pentru a se asigura că totuși nu chiar oricine poate modifica un articol. În primul și în primul rând fiecare editare a unui articol este înregistrată într-un Page History (exemplu, la postarea despre gravitație). Practic este o pagină în care fiecare editare este listată în ordine cronologică, împreună cu numele celui care a adus modificări și eventual cu un sumar al modificărilor aduse de el. Până și blogul ăsta amărât de pe care citești cuvintele astea are așa ceva: o funcție să salveze separat fiecare versiunie a fiecărei postări și să îmi arate ce modificări au fost făcute la fiecare postare.

Articolele de pe Wikipedia sunt de două feluri în ceea ce privește editările: neprotejate și protejate. Cele neprotejate pot fi modificate de oricine, indiferent că are cont sau nu, DAR dacă editezi și nu ai cont, IP-ul îți este înregistrat, deci dacă faci o nasoală, clar nu o să mai ai plăcerea să faci alte nasoale. Paginile protejate nu pot fi modificate de oricine, ci numai de useri, și chiar și așa, necesită un edit request, adică o cerere de editare care este discutată. De exemplu, articolul despre gravitație este protected (are un lacăt în dreapta-sus). Nu poate fi editat de oricine.

O altă idee e că fiecare articol are o pagină numită Talk Page (la articolul despre gravitație, talk page-ul este ăsta) în care userii discută ce modificări pot fi aduse pentru a îmbunătăți postarea, de ce ar trebui să fie aduse anumite modificări și prezintă sursele pentru acele afirmații. Pe lângă asta, fiecare articol este “patrulat” de moderatori și oameni care sunt atenți la fiecare schimbare.

Acestea sunt doar două din măsurile luate, dar în mod clar eficiente. Uite și un link de pe Quora în care se vorbește despre lucrurile astea. Este menționat faptul că există și boți care detectează și urmăresc orice formă de vandalism, linkuri lipsă etc.

Dar acum, conspiraționist fiind, ai putea întreba “dar cum pot avea încredere în oamenii care editează articolele respective?”. Ascultă, e drăguț că îți funcționează gândirea critică, dar poate că ar trebui să te întrebi mai degrabă “dar cum pot avea încredere în persoana care a scris acest articol despre cum Bill Gates dă bani pe vaccinuri ca să omoare populația planetei?” decât să pui la îndoială informațiile dintr-o enciclopedie. Adică, just, e posibil să greșească și enciclopedia, dar hai să ne prioritizăm și noi scepticismul.

Cum îți dai seama rapid dacă un articol e cât de cât demn de încredere?

În general eu mă uit rapid prin el și văd cam câte [citation needed] ([necesită citare]) are răspândite prin text. Ce înseamnă asta? Cuvintele respective apar în general la sfârșitul frazelor care afirmă un lucru anume și pentru care nu este dată o sursă. Uite, ca idee, articolul ăsta de pe Wikipedia în limba română, despre Sfinxul din Bucegi are cam multe [necesită citare], ceea ce mă face să cred că nu e foarte de încredere.

În plus, orice articol de pe Wikipedia are (sau ar trebui să aibă, ca să fie de încredere) chestiile astea:

Zidul ăsta de text este lista de surse pentru articolul despre gravitație de pe Wikipedia din limba engleză. Dacă ți-ai dat licența, disertația sau doctoratul, o să știi că profesorii îți cereau ca la sfârșitul lucrării să pui lista cu sursele din care ai luat informațiile. Asta ca să se asigure că nu ai băgat informații din propria imaginație.

Și totuși, se poate ca o sursă din articol să nu fie chiar foarte de încredere și să fi scăpat ochilor celorlalți admini, moderatori sau useri. Păi, bine bine, dar ca ființă cu rațiune, trebuie să faci și tu un pic de muncă intelectuală, nu? Adică să îți filtrezi și tu informațiile. Ideal e să știi să identifici o sursă dubioasă (cum ar fi un site de vindecare holistică folosit ca sursă pentru un articol despre vaccinuri), ca să nu iei chiar totul de bun.

Concluzii

În fine. Știu că m-am lungit, da’ chiar voiam să scriu și despre asta. Ia postarea de față ca pe un editorial. Ți-am prezentat motivele pentru care eu folosesc Wikipedia ca sursă în multe cazuri și argumentele pentru care ar trebui să nu fii chiar atât de lipsit de încredere față de ea.

Iarăși, vorbesc de discuțiile de pe Facebook pe care le port, apropo de niște informații elementare, explicate rapid. Un articol de pe Wikipedia este o sursă de informații sintetizate, care are bibliografia la sfârșitul lui, pentru o informare relativ superficială dar corectă asupra unui subiect. Adică pentru majoritatea discuțiilor de pe social media este chiar OK. Dacă vrei niște informații avansate, mereu este recomandat să te duci direct la niște cărți din domeniu sau (și mai bine) studii științifice. Iarăși, vorbim de discuții bazate pe știință, nu pe viața lui Kevin Costner.

Dacă porți, însă, o discuție academică la nivel avansat, într-adevăr Wikipedia nu e o sursă 100% de încredere (o spun chiar și ei aici, adică recomandă să nu îi folosești ca sursă). Dar să fim serioși, că nu porți discuții la nivel avansat cu pseudoștiințificii și conspiraționiștii nici dacă ai know-how-ul necesar, când ei nu înțeleg de ce un medicament are efecte adverse. Pur și simplu vor să pună într-o lumină proastă informațiile date de tine, că nu le pasă de unde vin. La modul “pffffff, îmi dai argumente de pe Wikipedia ca să îmi demonstrezi că Pământul e rotund? Aia în care toată lumea poate să editeze?” (chit că informația respectivă se găsește și în alte locuri, iar articolul respectiv are de obicei surse).

Da, Wikipedia nu este perfectă. De fapt, nici o singură sursă nu este 100% de încredere și perfectă, de aceea dacă ai îndoieli (sau dacă subiectul dezbătut este mai avansat) e bine să te duci la mai multe surse, să verifici. Important e să știi și unde să te duci să cauți, că dacă vrei să știi despre cancer, parcă mai bine te duci pe site-ul World Health Organization, decât pe NaturalNews, nu? În fond, orice sursă ai avea, ideea e să cauți o sursă unde șansele de a obține informații greșite să fie cât mai mici. Parcă totuși Wikipedia știe mai multe despre ciuperci, decât David Wolfe, care crede că ele vin din spațiu, nu?

Și totuși, dacă vrei niște alternative, poți vizita Citizendium sau Scholarpedia (enciclopedii în care toți editorii sunt experți care își folosesc numele reale). O enciclopedie online nu este o sursă oficială și exhaustivă, ci este un punct de pornire, o trecere în revistă a unor informații. Împreună cu măsurile anti-vandalism impuse, cu sursele de la fiecare articol și cu capacitatea ta de filtrare a informațiilor, Wikipedia chiar este o sursă extraordinară de informații pentru viața de zi cu zi.