Microbiota Park

Cât de departe trebuie să mergi ca să fii singur? Până în cea mai apropiată pădure? Până în Tibet? Poate la 400 de metri sub nivelul mării. Depinde mult de cine și ce vrei să scapi, pentru că adevărul crunt (sau liniștitor) e că nu o să fii niciodată singur. Chit că mergi la dentist, că îți plângi de milă sau ești în tandrețuri cu iubita, mereu o să fii acompaniat de micii tăi prieteni. Nu știu dacă să te simți ușurat sau speriat.

 Planeta Tu

Tu ești un animal cu conștiință. Ai propriile sentimente, gânduri, griji și propria viață (sper). D-aia, deși știi că ești compus din trilioane de celule, încă ți-e destul de greu să crezi că tu practic ești un organism ajutat să trăiască de alte organisme. Uite, globulele albe habar n-au că omoară microbi ca să te ajute pe tine să trăiești, ele fac ce știu ele să facă. Dubios, nu? Ești rezultatul unui număr imens de celule care cooperează în fiecare secundă.

E uimitor faptul că gândești ca un tot unitar, simți ca un tot unitar, așa că e cu atât mai greu de crezut că buna funcționare a acestui tot unitar este și rezultatul unor microbi (bacterii, micro-animale, ciuperci) care pur și simplu nu sunt tu. Spre deosebire de neuroni (care sunt ai tăi și au fost alături de tine dinainte să te naști), aceste microorganisme nu fac parte din corpul tău, ci sunt niște locatari care s-au mutat abia după ce te-ai născut. Știi vorba din popor “corpul tău e un templu”? Ei bine, de fapt și de drept, corpul tău nu e un templu; corpul tău e o planetă.

Dacă te uiți la harta de deasupra, o să observi (pe lângă faptul că e o hartă foarte drăguță) că sunt multe animale care trăiesc doar în anumite locuri sau predominant în anumite locuri. Ursul Panda îl găsești numai în zona Chinei, Tigrul Siberian se găsește prin Siberia, Elefantul African se găsește doar în Africa, Cangurul îl găsești doar în Australia etc. Ce vreau să spun e că sunt animale (și plante) pe care le găsești doar în anumite locuri. Da, știu, puteam să zic asta din prima, dar am vrut să verific dacă mai știu niscai geografie.

Dar cam asta e situația și cu microorganismele și corpul tău: fiecare parte din tine este un teritoriu, un continent pe care trăiesc doar anumite tipuri de microorganisme (sau predominant). Și uite așa obții ceva în genul hărții de mai jos (pentru una ceva mai sobră și serioasă, vezi pe Wikipedia). Aici scrie “The Garden of You”, pentru că sunt prezentate bacteriile, iar atunci când vorbești de bacterii, nu vorbești de faună, ci de floră. Nu, normal că nu-s plante, dar ăsta e termenul folosit. Ce să-i fac eu?

Acum, firește, că sunt doar câteva categorii de bacterii arătate aici, dar chiar și alea sunt puse unde trebuie. Pe față chiar ai Staphylococcus, în conjunctivă (tunica conjunctivă) poți găsi Streptococcus, iar Helicobacter pylori se găsesc în stomac. Ai bacterii pe tine și în tine: pe față, în gură, între degetele de la picioare, în urechi, în stomac, în nas, peste tot! Fiecare parte din noi are o anumită populație de un anumit tip de bacterii, care sunt indispensabile pentru buna funcționare a corpului uman.

Până anul ăsta se credea că ele sunt de 10 ori mai multe ca celulele propriului nostru corp (globule roșii, neuroni, trombocite, blabla) și chiar și cartea din care am luat ilustrația din dreapta susține asta. Un studiu de pe 8 ianuarie 2016 arată, însă, că nu sunt chiar atât de multe pe cât credeam inițial: un bărbat de 70 Kg, 1,7 m înălțime, care are 20-30 de ani are cam 30 de trilioane de celule de-ale sale și pe lângă asta 39 de trilioane de bacterii. Nu sunt de 10 ori mai multe bacterii, dar tot sunt multicele. Ce e bine să știi e că în postarea asta o să vorbim de bacterii și micro-animale care se găsesc în mod normal în corpul tău, care fac parte din peisaj. Asta înseamnă că microorganismele de care urmează să vorbesc nu sunt paraziți. Este vorba strict de microorganisme care își duc viața alături de tine în liniște și pace (în majoritatea timpului).

Apropo de micro-animale, hai să vorbim un pic și despre ele, după care promit că ne întoarcem la bacterii.

 “Ai ceva pe față…”

Demodex nu este o bacterie, ci este un micro-animal, adică efectiv un animal foarte foarte mic (Demodex are în general între 0,09 și 0,5 mm lungime). Spun asta ca să mă asigur că nu îl confunzi cu vreo celulă sau vreo bacterie. Este un acarian, ceea ce înseamnă că este o micro-arahnidă, ceea ce înseamnă și mai departe că, da, e rudă cu păianjenii. Ce vreau să spun e că ai un soi de păianjeni care trăiesc pe fața ta. Da, chiar mă chinui să te fac să nu mai dormi la noapte. Sunt două specii, de fapt: Demodex Folliculorum, care se găsește în pori și în foliculii piloși, și Demodex Brevis, care preferă să stea mai în adâncime, în glandele sebacee ale pielii.

Acum, după ce ai terminat să țipi cu groază și înainte să te duci la baie, să te dai cu clor pe față în încercarea de a scăpa de ei, ascultă-mă cu atenție: n-are rost. Oricine ai fi, de oriunde ai veni și de oricâte ori te-ai spăla pe zi, garantat ai o populație de Demodex pe față, care variază de la câteva sute, la câteva mii de exemplare.

Și nu, faptul că ai așa ceva nu înseamnă că ai o igienă precară, ei fac parte din fauna obișnuită a pielii. Ei nu sunt paraziți, ci sunt comensali (adică acarianul beneficiază de pe urma relației, în timp ce gazda nu, deși ea nu pățește nimic rău).

În general, un exemplar de Demodex își duce viața liniștit pe fața ta, unde doarme, mănâncă, face sex, naște, visează să devină câștigător la X Factor și în cele din urmă moare. Cam ăsta-i ciclul vieții lui. Ne poate face rău? Nu, deși există afecțiuni ale pielii cum ar fi rosacea (fața celui afectat devine roșie și iritată) care se știe că au legătură cu acești mici colocatari. Totuși, atenție la ce am scris: “se știe că au legătură cu“, nu “sunt cauzate de”. Este foarte important, pentru că deși oamenii care au rosacea tind să aibă o populație mai mare de acarieni Demodex, asta nu înseamnă că ei sunt de vină.

Conform acestui studiu, ar fi de vină felul în care pielea umană se schimbă odată cu trecerea timpului, datorită îmbătrânirii și a vremii: sebumului (o substanța uleioasă ce menține pielea umedă) secretat de ea se alterează. Cum Demodex se hrănește cu sebum, are loc o explozie a populației de acarieni de pe față, iar noi ne irităm pur și simplu pentru că sunt mai mulți. Deși ei nu ne fac nimic rău la modul activ; pur și simplu fac ce fac tot timpul, numai că acum sunt mai mulți. Cu toate acestea, deși am spus că sunt într-o relație comensală cu noi, aceștia ne pot ajuta mâncând particule de piele moartă și bacterii de pe piele care ne sunt nocive.

Vrei totuși să scapi de acarieni? Da, există terapii care îi pot omorî, dar aceștia revin după șase săptămâni. Îi iei de pe așternuturi, perne, prosoape și chiar îi transmitem de la unul la altul. De fiecare dată când te săruți cu cineva sau pupi pe obraz, faceți schimb de acarieni. Dar e normal să îi ai: conform acestui studiu din 2014, 100% din oamenii de peste 18 ani prezintă ADN de Demodex pe fața lor.

Bacterii din toate țările, uniți-vă!

Acum că te-am băgat în sperieți, hai să vorbim și de bacterii. În general nu te naști cu bacteriile respective pe tine sau în tine, dar le primești fie prin alăptare, fie prin alte metode la scurt timp după.

Lactobacillus este o bacterie se găsește în vaginul femeilor. În alte cazuri ea este responsabilă pentru transformarea lactozei în acid lactic, pentru a produce iaurtul, dar în corpul uman (adicăăă la femei) are rolul de proteja mediul vaginal și de a-l menține sănătos. Cum? Lactobacillus reprezintă cam 90% din flora vaginală și foarte bine face, pentru că este responsabil pentru păstrarea unui mediu acid cu pH-ul mai mic de 4,5.

Mediul ăsta acid este una din armele care apără de diverse ciuperci sau bacterii nocive: Candida Albicans (ciuperca ce cauzează candidoza vaginală), de exemplu, nu poate prolifera și nu poate supraviețui într-un mediu acid. Carevasăzică, Lactobacillus este inofensiv, deci nu vă faceți griji, băieți!

Dacă tot vorbim de Candida Albicans (chit că e ciupercă și nu bacterie), să știi că nu e atât de rea dacă o pui la locul ei. Asta pentru că atunci când se găsește în intestine și în stomac, crește ca drojdie și se află într-o relație comensală cu noi. Problema cu ea apare în momentul în care o ia razna și crește prea mult, prea repede, dar în general doar stă acolo, fermentează și își vede de treabă.

În total ai în corp vreo 39 de trilioane de bacterii, iar ca specii separate între 300 și 1000. Dacă le-ai scoate pe toate și le-ai cântări, ar avea cam un 1 Kg. Bun, dar există și cazuri în care să ne ajute? Da! Multe bacterii din stomac produc enzime care ajută la digerarea polizaharidelor din pereții celulelor plantelor și din cauza asta sunt foarte importante; oamenii nu pot produce enzimele necesare pentru digerarea materiei din plante și avem neapărat nevoie de Bacteroide (specia de bacterii care se ocupă de toată schema asta).

De asemenea, unele bacterii produc vitamina K sau vitamine din grupul B, care nouă ne este foarte dificil să le obținem din mâncare și nici nu putem să le producem. Alte bacterii chiar antrenează sistemul imunitar, în timp ce multe altele ajută la descompunerea zaharurilor și la protejarea pereților intestinului subțire și intestinului gros de agenții patogeni.

Se întâmplă totuși ca bacteriile astea să nu fie cuminți tot timpul: Spirocheții și Fusispirocheții fac parte din flora normală a gurii, dar în momentul în care se produce sângerare în cavitatea bucală, pot cauza infecții și boli precum gingivita. După cum vezi pot apărea și probleme din cauza bacteriilor care se găsesc în mod normal în corpul nostru (iarăși, ele nu sunt paraziți), dar asta se întâmplă în momentul în care se strică echilibrul, atunci când ceva deranjează microbiomul (microecosistemul format din bacteriile care locuiesc în sau pe corpul uman).

De exemplu, bacterii care în mod normal sunt inofensive încep să facă pe nebunele când au de a face cu oameni care au sistemul imunitar compromis (Candida Albicans de mai devreme pare a fi o cauză importantă în mortalitatea oamenilor care suferă de SIDA). Ideea e că leucocitele (celulele albe, produse de sistemul imunitar) patrulează tot corpul și ajută la oprirea infecțiilor, dar și mențin populațiile de bacterii din corp în limite normale. În momentul în care situația scapă de sub control și se strică echilibrul, aceste bacterii care în general conviețuiesc pașnic în noi și cu noi ajung să ne facă rău.

Poți avea în corp și bacterii care sunt nasoale cu noi de la mama natură și primul lor gând e să ne vină de hac, dar în general sunt atât de puține și ținute atât de bine în frâu de sistemul imunitar încât nu apucă să ne facă rău. Staphylococcus aureus poate să cauzeze un simplu coș sau chiar pneumonie. Porphyromonas Gingivalis poate cauza parodontită, în timp ce Klebsiella Pneumonia poate cauza colită și în cele din urmă cancer colorectal. Dar astea sunt o clasă aparte, ele se deosebesc de bacteriile bune de care am vorbit până acum. Dacă ai destule bacterii bune în corp, ele suprimă populațiile de bacterii rele (cele enumerate aici). De aceea, în general nu este o idee foarte bună să cazi în nebunia aia de a steriliza la maxim mediul în care trăiești: ai nevoie de bacterii.

 Secțiunea de consiliere

Simt că ai nevoie de niște consiliere psihologică după ce ți-am zis toate chestiile astea. Țin minte că atunci că acum câteva luni, când am postat pe Facebook ceva despre Demodex Follicullorum, cineva mi-a spus că mai avea puțin și-mi dădea unfriend, iar altcineva mi-a spus că nu o să mai doarmă în noaptea aia.

Că vorbim de bacterii, că vorbim de acarieni, n-ai cum să scapi. Te năpădesc din secunda doi de când ai ieșit din burta mamei și, după cum ți-am arătat, în cel mai rău caz (presupunând că n-ai probleme cu sistemul imunitar și vorbim de bacteriile bune) stau acolo liniștite, dacă nu sunt chiar benefice. Ai fi preferat să nu fi știut de ele? Nici să nu te aud! Fii bărbat, ce ‘reacu’?

Cel puțin când vine vorba de bacterii, corpul tău chiar are nevoie de ele pentru a se menține sănătos. În timp ce îți duci viața de zi cu zi, chiar acum în timp ce citești postarea asta, în interiorul tău și pe tine niște microorganisme trăiesc și în același timp te ajută fără să știe să mai apuci o zi în care să te plângi de “ce zi nasoală a fost azi”. Nu ești pur și simplu om, ci ești o planetă, un întreg Univers, o lume locuită de mii de specii de bacterii, ciuperci și micro-animale. Mie mi se pare mișto.

[P.S. Rog prietenii medici să mă atenționeze dacă am confundat sau făcut varză vreun termen medical. Ms. Pwp.]