Săptămâna trecută am avut iar plăcerea să mă cert cu oamenii pe social media apropo de un concept științific. Deși n-ai crede, chestia asta chiar ajută (după cum am scris în ultima postare), mai ales că și de data asta am avut un teren fertil, din care am putut para și contrazice tot soiul de pseudoargumente. Așa că am zis să le iau pe cele mai cunoscute care mi s-au oferit pe tavă, să le ofer contraargumente și să le pun într-o postare de blog, ca să nu gândești și tu așa. Tema de săptămâna trecută a fost creaționism vs. teoria evoluției.
Intro: ce e teoria evoluției?
Teoria evoluției este teoria care explică modul în care organismelele se schimbă cu timpul ca rezultat al trăsăturilor fizice și comportamentale care se pot moșteni, prin selecție naturală. Teoria evoluției NU caută să explice cum a apărut viața pe Pământ (cea care caută să răspundă la asta se numește abiogeneză), ci cum s-a ajuns la toată diversitatea și complexitatea vieții din ziua de azi.
Teoria evoluției este indiscutabil una din teoriile cele mai bine susținute de dovezi din întreaga știință. Dovezile de care dispune aceasta se întind pe mai multe domenii ale științelor exacte, printre care: embriologie, paleontologie, botanică, biochimie, anatomie, geofizică, genetică etc. Are în spatele ei un munte imens de dovezi, nici n-ar trebui să mai existe vreo dezbatere. Dar uite că există.
Ce mai vreau să îți mai spun (ca să nu repet ad nauseam în fiecare paragraf) e că fiecare pseudoargument din cele pe care o să le enumăr mai jos trădează o lipsă crasă de înțelegere a unor concepte elementare ce țin de teoria evoluției și știință. Ce vreau să zic e că oamenii vin, dau pseudoargumentele respective, efectiv fără să știe despre ce vorbesc! E ca și cum m-aș lua la ceartă cu un om, spunându-i “nu, automobilele nu au volan, ci manșă de pilotaj” fără să mă sinchisesc în prealabil să mă interesez dacă am dreptate sau nu, să văd și eu cum arată un automobil. Dacă ești unul din oamenii ăia și citești acum rândurile astea, îți spun din start: du-te, citește despre teoria evoluției.
Ca o completare, creaționismul de care o să vorbim aici (cel care apare cel mai des și se opune teoriei evoluției) se numește Young Earth Creationism și este ipoteza (nedovedită și netestată științific) conform căreia Pământul și toate animalele și plantele cum apar ele azi au fost create între acum 10.000 și 6.000 de ani de către o entitate superioară atotputernică. Ce e important să știi e că aceasta este o ramură specifică a creaționismului. Astfel, mai există un tip de creaționism numit evoluționism teistic, care susține că viața și Pământul au fost create de o entitate superioară atotputernică, dar asta s-a întâmplat acum 4,6 miliarde de ani și că evoluția a avut loc, fix cum ne spune știința. Evoluționiștii teistici îți dovedesc că dacă ești religios, teoria evoluției nu îți contrazice religia. Se poate împăca foarte bine cu ea! Ideea e că teoria evoluției nu trebuie neapărat să îți contrazică religia sau credința.
După cum am mai spus în nenumărate cazuri, nu este o rușine să nu știi chestii. Este, în schimb, o mare rușine să nu știi chestii și să și te dai cocoș și să te mândrești cu asta. După cum o să vezi că fac oamenii care dau pseudoargumentele următoare:
Teoria evoluției este greșită pentru că…
Este doar o teorie
În știință, cuvântul teorie NU înseamnă “bănuială”, ci o explicație bine fundamentată a unui aspect al lumii naturale, o explicație care încorporează fapte, legi, inferențe și ipoteze testate prin metoda științifică.
Alte teorii științifice sunt teoria atomică, teoria gravitației, teoria electromagnetismului, teoria căldurii. Bănuiesc că nu e nimeni care să se îndoiască de astea, doar pentru că sunt teorii. E vreun creaționist care pleacă dimineața din casă pe geamul de la etajul 5 pe motiv că “e doar o teorie” sau care bagă furculița de metal în priză din același motiv? Normal că nu.
Teoria evoluției este la fel de teorie ca cele enumerate mai sus. Un om care dă argumentul ăsta (mai ales dacă-l dă din prima) este automat descalificat din discuție. Nu mai merită să îți bați capul cu el. Oau, ai avut tot internetul la dispoziție și n-ai fost în stare să afli sensul corect al unui termen pe care se bazează întregul tău argument?
Cum poți să crezi o teorie care a fost enunțată de un singur om?
Deși teoria evoluției prin selecție naturală a fost enunțată de Charles Darwin, asta nu înseamnă că nu a mai studiat-o nimeni și că a rămas așa până în prezent. Nu, teoria evoluției a tot fost verificată, revizuită, modificată și actualizată de o grămadă de alți oameni de știință de-a lungul vremii. La fel ca oricare altă teorie științifică.
Isaac Newton a enunțat teoria gravitației acum aproape juma’ de mileniu, dar de atunci a fost revizuită, actualizată și i-au fost aduse adăugiri (de către Einstein, de exemplu). Și ghici ce? Încă funcționează foarte bine!
De asemenea, ideile conform cărora viața s-a transformat de-a lungul timpului nu sunt ceva nou, ci datează chiar din Antichitate: Anaximandru din Milet (610-546 î.e.n) a propus că primele animale au locuit în apă, în timpul unei faze “ude” din trecutului Pământului, și că primii strămoși ai omenirii, care locuiau pe uscat, s-au născut în apă și își petreceau doar o foarte mică parte din timp pe uscat.
A fost cineva acolo, acum milioane de ani, să vadă cum era?
Lumea asta este mare și plină de oameni răi. Unii atât de răi încât omoară alți oameni. În general, după ce ucigașul și-a făcut sesiunea de ucis, el nu mai stă pe zonă să îi aștepte pe polițiști, să le spună cum a decurs totul, ci șterge putina. Câteva ore sau chiar zile mai târziu polițiștii apar la locul crimei împreună cu medicii legiști și alți specialiști, în încercarea de a strânge dovezi și a reconstitui ce s-a întâmplat.
La fel se întâmplă și cu teoria evoluției: oamenii de știință dintr-o grămadă de domenii știu ce dovezi să caute, știu cu ce instrumente să se uite, știu unde să se uite, chiar dacă este vorba despre un eveniment sau proces pe care nu îl pot studia direct (fie pentru că se petrece pe o perioadă mai lungă decât viețile noastre, fie pentru că s-a petrecut cu mult timp în urmă, fie pentru că se va petrece mult mai târziu, în viitor). Doar fiindcă tu nu știi care sunt acele metode și cum sunt puse în folosință, asta nu înseamnă că ele nu există și că nu sunt folosite cu succes. De exemplu, una din metodele prin care am aflat că Pământul are miliarde de ani este prin datarea cu uraniu-plumb, care ține de fizică și chimie și este FOARRRRTE precisă. Dacă nu știai de ea, acum știi.
De asemenea, evoluția poate fi observată și în timpul vieții noastre: dezvoltarea rezistenței bacteriilor la antibiotice este evoluție. Acestea au evoluat să nu mai fie omorâte de antibiotice.
Unde e veriga lipsă?
Nu există verigă lipsă, iar acest argument are ca fundament, firește, o neînțelegere masivă a evoluției. Conceptul de verigă lipsă este un concept pe care oamenii care nu înțeleg evoluția l-au luat și au început să alerge cu el, țipând în gura mare “HA, V-AM PRINS!”.
Nu există verigă lipsă pentru că nu poți indica un moment precis în timp în care, de exemplu, un tigru a născut o pisică de casă. Este absurd, nu are sens! Uite, imaginea asta explică cel mai bine:
Îmi poți spune exact în ce punct se transformă culoarea din verde în albastru? Punctul ăla exact în care în care se face trecerea exactă. Care e punctul exact în care devine turcoaz? Nu ai cum să îți dai seama, pentru că trecerea de la verde la albastru sau turcoaz se face cu schimbări mici și fine. Așa și în evoluție.
Avem o grămadă de fosile tranziționale ce țin de tot felul de organisme, inclusiv strămoși de-ai omului. Avem Paranthropus boisei, avem Australopithecus afarensis, avem Homo habilis, avem Homo erectus, avem Homo neanderthalensis etc. Fiecare dintre aceste specii reprezintă încă un pas timid de la primată maimuță la primată om. Cum au explicat și ăștia în Futurama (dă-i click). Dacă ții neapărat să folosești termenul de “verigă lipsă”, acestea sunt verigile lipsă și sunt o grămadă.
De asemenea, adaug aici și un articol din revista Știință și Tehnică, primit de la Alexandru Bologa, că este relevant.
Adică omul a evoluat din maimuță?
Pseudoargumentul ăsta pornește de la presupunerea că evoluția arată ca o scară și că se evoluează de la un organism inferior la un organism superior. Fals, practic nu există organism inferior sau organism superior. Fiecare organism evoluează, se adaptează, în funcție de cum îi cere mediul în care locuiește. Pentru unele plante a fost necesar să dezvolte fructe și flori sau să crească în înălțime, pentru specia umană (ca să poată supraviețui) a fost necesar să își dezvolte inteligența. Fiecare ființă se adaptează diferit. E în funcție de presiunea mediului. Important e să supraviețuiești.
Evoluția nu este ca o scară, ci ca un copac, iar fiecare specie actuală de animal, plantă, bacterie, fungi etc. se situează pe o creangă a Copacului Vieții. Omul nu evoluează direct din cimpanzeu, ci are un strămoș comun cu cimpanzeul. Iar omul și cimpanzeul nu provin din gorile, ci strămoșul lor comun au avut un strămoș comun cu gorilele. Linkul ăsta și imaginea de mai jos ilustrează foarte bine problema asta:
Știința nu poate explica totul
Știința știe că nu va ști niciodată totul. Știe asta și nu o deranjează defel. Mereu or să fie întrebări, iar asta este foarte ok pentru orice om de știință, pentru că nu are pretenția că tot ce știe e perfect. În momentul în care s-a demonstrat existența atomului, nu s-a culcat nici un fizician pe o ureche. Ba chiar au început să-și pună și mai multe întrebări. Modelul atomului, de exemplu, s-a tot schimbat de-a lungul vremii. Omenirea nu va ști niciodată totul. Niciodată. ȘI E FOARTE OK.
Chestia asta crează o angoasă doar pentru oamenii care au pretenția că Universul trebuie să fie perfect și complet de neschimbat, pentru că așa au învățat ei dintr-o anumită carte. Pentru ei, venind dintr-o lume în care există un răspuns pentru absolut orice este foarte nasol să te trezești într-o lume a incertitudinilor și a schimbării constante. Dar aia e. Așa lucrează știința. Ba chiar știința își caută mereu nod în papură, caută să vadă dacă se înșală, pentru că numai așa vede dacă are dreptate. Creaționismul ce face? O dă p-aia cu “păi mintea umană e prea limitată ca să înțeleagă asta” (o să vezi mai încolo).
Evoluția are lacune, așa că de ce să nu dăm o șansă creaționismului?
Oamenii care dau argumentul ăsta arată că nu au înțeles nimic. Nici una din teoriile științifice nu este 100% completă, dar asta nu înseamnă că le aruncăm pe fereastră. De exemplul, încă mai avem o grămadă de lucruri de aflat despre atomi, dar asta nu înseamnă că nu există atomi sau că asta face automat validă o altă explicație.
Nu știu exact de unde vine gândirea asta, dar este extrem de absurdă. Bineînțeles că sunt unele lucruri pe care știința nu le știe. Cu toate acestea, lucrurile pe care știința le știe deja, le știe destul de bine. De exemplu, știe foarte bine că Pământul s-a format acum 4,6 miliarde de ani. E cale foarte lungă de la “știința nu știe totul” până la “ce știe știința este incorect” (pentru că de fapt în toată discuția asta se încearcă invalidarea unor teorii sau legi științifice) și nici n-au legătură între ele ideile astea, adică a doua nu rezultă automat din prima.
Da, există dezbateri între oamenii de știință care studiază evoluția, dar problemele pe care le dezbat ei se referă la niște detalii foarte fine din teoria evoluției. Asta nu înseamnă că o invalidează. E ca și cum doi designeri de automobile ar dezbate care este forma cea mai aerodinamică pentru un automobil. Rezultă oare din această dezbatere că automobilele nu pot funcționa deloc? Firește că nu.
Vezi tu, teoria evoluției a ajuns aici pentru că a trecut de toate testele METODEI ȘTIINȚIFICE. Presupunând prin absurd că s-ar descoperi că e incorectă 100%, asta nu înseamnă că altă explicație (i.e. creaționismul) devine automat validă. NU! Teoria evoluției, teoria gravitației, teoria atomică, teoria electromagnetismului au trecut toate prin testele metodei științifice la vremea lor, iar creaționismul nu este mai cu moț. Nici o ipoteză nu devine automat validă doar în virtutea faptului că o altă teorie este incorectă.
E ca și cum creaționismul ar fi un pictor care ar spune “eu sunt mult mai bun (sau la fel de bun) ca pictorul numit Evoluție”. “Ok, dovedește-o. Pictează-ne ceva”, ai spune tu, la care Creaționismul ți-ar răspunde “păi nu e nevoie, sunt un pictor foarte bun pentru că pictorul numit Evoluție nu pictează deloc bine.” Înțelegi?
Un alt exemplu relevant este cu gravitația: știm destul de bine cum funcționează ea, numai că ne prindem urechile în ceea ce privește unele aspecte ale ei. De exemplu, nu știm ce particulă poartă forța gravitației, adică știm care sunt ele (se numesc gravitoni) dar nu am demonstrat că ar exista. Gravitonii sunt teoretici. La celelalte forțe fundamentale, în schimb, știm și am demonstrat experimental care sunt particulele care le poartă: forța electromagnetică știm că este purtată de particule numite fotoni, forța nucleară tare este purtată de gluoni, forța nucleară slabă este purtată de bosoni W și Z. Și uite că atunci când vine vorba de gravitație, încă nu am reușit să demonstrăm că există gravitonii. Dar poți să spui în baza acestui detaliu că gravitația nu există sau nu funcționează, având în vedere că avem o grămadă de dovezi care o susțin? Firește că nu. Atunci, de ce n-ar fi evoluția adevărată pe motivul că oamenii de știință se contrazic în ceea ce privește unele detalii, deși pentru restul chestiilor are o grămadă de dovezi de partea ei?
Știința nu poate explica creaționismul
(Argumentul ăsta apare atunci când ceri dovezi științifice pentru creaționism, moment în care ți se spune că nu ai cum să verifici științific creaționismul, pentru că e în afara științei. Dar e la fel de pe bune ca teoria evoluției, ai încredere în băiatu’.)
Alege orice obiect din jurul tău. Absolut orice obiect. Vezi tu, omenirea a învățat din ce e compus un scaun, cum să facă un scaun, cum se formează materialele din care e făcut scaunul, cum să procuri materialele din care să faci scaunul. ABSOLUT ORICE LUCRU DIN JURUL TĂU a fost creat, dezvoltat, cercetat, inventat, descoperit cu ajutorul metodei științifice. Cu ajutorul științei. De aceea este super important ca totul să poată fi testat științific.
NU EXISTĂ “știința nu poate explica creaționismul”. Dacă creaționismul este o ipoteză care vrea să fie luată în serios și care se referă la lumea naturală din jurul nostru, trebuie să fie testată cu metoda științifică. A, nu poate fi testată științific? Păi atunci de ce mai dezbatem asta? Știința poate explica și cuantifica orice. Putem cuantifica și studia cu ce presiune apasă aerul din atmosferă pe fiecare centimetru pătrat al pielii noastre, să aflăm din ce elemente chimice este compusă o stea aflată la mii de ani-lumină distanță de noi, iar tu zici că nu putem explica creaționismul?
Uite un exemplu: “am o piatră care alungă tigrii din jurul casei mele”. Afirmația asta poate fi testată foarte ușor: aducem un tigru prin preajmă. Dacă zic, în schimb, “am o piatră care alungă tigrii din jurul casei mele, mai puțin când e un tigru prin preajmă”, p-asta cum o mai testăm? Nu avem cum să o testăm, deci nu putem dovedi că-i adevărată sau falsă.
Și totuși, nu putem să le băgăm pe ambele în seamă? Că ambele explică aceeași chestie.
Nu! Pentru că (oricât de imposibil ți-ar părea), nu peste tot în viață poți aplica metoda împacă și capra și varza, adevărul e la mijloc. În cazul de față adevărul este 100% într-o parte.
Corect, acestea explică aceleași lucruri, dar diferența crucială constă în modul prin care acestea ajung la rezultat. Nu poți pune o ipoteză ce nu poată fi testată științific pe aceeași treaptă cu o teorie care a fost testată științific. Tu vrei să îmi spui că atunci când vrei să răspunzi la întrebarea “de unde vin copiii?”, tu pui pe aceeași treaptă “vin aduși de barză” cu “apar în urma fecundării unui ovul de către un spermatozoid”? Serios? Ți se pare că sunt la fel de valide?
Iarăși: teoria evoluției se folosește de metoda științifică (care testează în mod riguros ipoteze și teorii, folosindu-se de experimente foarte bine controlate, pentru a înțelege realitatea), creaționismul se folosește de “nu, eu am dreptate, dovezile mele sunt o carte și ideea că teoria evoluției nu are cum să fie pe bune”.
Și o ultimă întrebare: dacă este până la urmă vorba de o chestie supranaturală ce nu poate fi explicată prin metoda științifică, atunci de ce există intelligent design care încearcă să explice științific creaționismul și vrea să fie tratat ca știință? Ne hotărâm şi noi?
Creaționismul este prea greu de înțeles pentru mintea umană, care e limitată
Să mori tu? Vrei să-mi spui că mintea aia umană care a reușit să stăpânească electricitatea, mintea aia umană care a reușit să stăpânească puterea imensă ascunsă în adâncul atomilor, care a reușit să descopere atomii, care a reușit creeze inimi artificiale, medicamente care să omoare cei mai mari ucigași în serie care au făcut ravagii de-a lungul istoriei (microbii), care a învățat să scape de jugul gravitației și să ajungă pe alte lumi, la miliarde de kilometri distanță de casa ei, care a reușit să se folosească de niște unde invizibile ca să comunice cu alte minți umane aflate în celălalt capăt al Pământului, care a reușit să vadă acele unde invizibile, acea minte umană care a reușit să explice lumina vizibilă și să detecteze cu ajutorul ei planete aflat la mii de ani-lumină de noi, mintea aia umană care a reușit să creeze o interfață prin care putem accesa non-stop absolut toate cunoștințele omenirii, mintea aia umană nu poate în mod convenabil să înțeleagă creaționismul (o ipoteză enunțată tot de oameni) și explicațiile lui? HA!
Doar pentru că tu nu ești capabil să înțelegi niște chestii, asta nu înseamnă că mintea umană (adică restul speciei) are același handicap.
Dacă creaționismul nu este valid, atunci care este scopul nostru?
Uite care e treaba, hai să nu amestecăm filozofia în toată treaba asta și să facem ditamai ciorba. Teoria evoluției face parte din științele exacte, nu din filozofie. Teoria evoluției caută să răspundă la întrebarea “CUM s-a ajuns aici?”, nu la întrebarea “DE CE/CU CE SCOP s-a ajuns aici?”. Nu are sens, nu e treaba ei. Este o întrebare filozofică de care știința nu se atinge.
Nu poți să întrebi “ok, care este scopul curentului electric?” sau să spui “teoria gravitației nu este validă pentru că nu explică scopul gravitației”. Chestia asta apare ca rezultat al angoasei omului mic care se teme de micimea lui în Univers. Vrea el să aibă un scop pe lumea asta, dar decât să își facă singur un scop în viață, simte că Universul este dator să îi dea acest scop.
Universul nu ți-a oferit nici un scop. Nu-i pasă de ce crezi tu, nu-i pasă de temerile, dorințele, țelurile tale. Universul nu are conștiință. Dacă ții neapărat să ai un scop, uite aici realitatea crudă: fiecare organism este de fapt un recipient care transportă mai departe materialul genetic.
Dacă nu-ți pică bine la stomac, aia e.
Teoria evoluției nu se aplică la oameni
Argumentul ăsta nu l-am auzit niciodată până săptămâna trecută, dar e atât de imbecil încât a trebuit să îl menționez. La o adică, evoluția și-a făcut treaba prin toată biosfera Pământului (plante, bacterii, animale, fungi etc.), dar a decis în mod convenabil să se oprească fix când a ajuns la specia umană (care face parte tot din regnul animalia și este compusă tot din celule, care sunt compuse tot din atomi, și care locuiește în aceleași spații ecologice ca restul ființelor de pe Pământ). De ce? Care este explicația pentru acest fapt și mecanismele răspunzătoare?
Ăștia de la Vox au un filmuleț foarte scurt în care îți arată niște dovezi din propriul corp pentru ideea că evoluția se aplică în mod clar (FIREȘTE) și la oameni. Părul care ți se ridică, urechile care se mișcă, coccisul, plica semilunaris din ochi, toate aceste lucruri sunt dovezi ale faptului că omul a evoluat din alte vietăți.
A, vrei să spui că teoria evoluției nu se mai aplică oamenilor moderni? Asta este o problemă discutabilă. După cum spun cei de la BBC în articolul ăsta, evoluția a mai încetinit un pic când vine vorba de Homo sapiens sapiens, dar încă evoluăm. Firește, pseudoargumentul de mai sus nu vorbește despre oamenii moderni, ci de întreaga specie umană de când a apărut și până acum.
Outro: ești de acord sau nu, ea tot e
Există două feluri de oameni pe lumea asta: oameni care acceptă teoria evoluției ca fapt și oameni care nu înțeleg teoria evoluției. Asta pentru că, după cum am spus în intro, aceste pseudoargumente apar pentru că cel care contrazice teoria evoluției efectiv nu se obosește să se documenteze de subiectul dezbătut.
Dar poate că oamenii ăștia nici nu caută adevărul. La fel cum e cazul cu mulți pseudoștiințifici, aceștia pur și simplu nu sunt onești în căutările lor. Ei vor doar să aibă dreptate, astfel că în loc să caute pe Google “cum funcționează evoluția?”, “despre mutații ADN”, “cum sunt datate rocile și fosilele?”, “cum a apărut cărbunele?” etc, or să caute “cum se înșală evoluția”. Or să ți-o dea cu verigi lipsă, cu teoria evoluției care e doar o teorie, cu omul evoluat din maimuță, dar nici că or să se uite de răspunsurile simple la aceste probleme. De-ai dracu’, probabil.
Majoritatea neclarităților ar putea fi rezolvate foarte ușor cu niște cunoștințe elementare, dacă ei chiar ar vrea să le găsească. Dar în momentul în care le oferi explicațiile pe tavă (iar un om normal ar spune “ok, acum înțeleg”), aceștia abordează situația în felul următor:
“DA, DAR…”
(apoi continuă cu alt argument-problemă, cu scopul de a te închide cumva, care de fapt nu e nici o problemă pentru cine a deschis o enciclopedie pentru copii la viața lui)
Teoria evoluției nu a apărut de ieri, de azi, pe un grup obscur de Facebook, cum au unii impresia. Teoria evoluției a apărut după sute de ani de observații și formulări ale oamenilor care studiau biologia, anatomia, geologia etc. Apoi, la sute de ani după, alți oameni care dau pe afară de anatomie, biologie, biochimie, geofizică, geologie, chimie etc, au făcut în continuare observații și experimente și au descoperit că teoria încă merge foarte bine (cu mici actualizări).
Nu știu cum se face că mereu vine câte unul pe net (că e vorba de creaționiști, flateartheri, antivaxxeri), care deși nu știe elemente de bază din chestia pe care o dezbate (adică, serios, nu știi ce înseamnă “teorie științifică”?), care are impresia că miile alea de oameni care au lucrat toată viața în domeniile respective, folosindu-se de metoda științifică, se înșală și are impresia că a descoperit el gaura din covrig.
Ei bine, nu-i așa. Teoria evoluției nu e o părere. Nu e părerea mea și nici a lui Darwin. Este un fapt demonstrat, la fel ca gravitația.
You must be logged in to post a comment.